Cabernet Sauvignon

Cabernet Sauvignon este soiul roșu din Bordeaux cunoscut pentru vinurile cu culoare intensă, taninuri ferme și potențial de învechire. Analizele ADN publicate în 1997 de cercetătorii Universității din California, Davis, au arătat că provine dintr-o încrucișare spontană între Cabernet franc și Sauvignon blanc. În România a fost adus după invazia filoxerei, în urmă cu aproximativ un secol.

Origine și istoric

Soiul este originar din regiunea Bordeaux, unde era cultivat încă din secolul al XVII-lea, și nu are sinonime oficiale în cataloagele Uniunii Europene. Cercetătorii consideră că încrucișarea Cabernet franc × Sauvignon blanc s-a produs întâmplător, între vițe din podgorii învecinate. În România dă cele mai bune rezultate în zona colinară a Munteniei și Olteniei, în sudul Moldovei, în Banat și în Dobrogea. La Stațiunea de cercetare de la Drăgășani a fost omologată în 1976 o clonă românească, Cabernet Sauvignon clon 7.

Caracteristici ale strugurilor

Struguri mici spre mijlocii, tronconici, cu o aripioară, cu boabe așezate potrivit de des. Boabe mici, sferice, negru-albăstrui, acoperite de un strat dens de pruină.

• Pieliță: groasă.
• Pulpă: zemoasă, necolorată, cu gust ierbos și astringent, specific soiului.
• Zaharuri: 200–220 g/L la maturitate deplină.

Performanțe și productivitate

• Dezmugurire: târzie.
• Coacere: târzie, toamna; în clasificarea franceză este soi de epocă mijlocie (la 3–3,5 săptămâni după Chasselas).
• Vigoare: mare – cere palisare atentă.
• Productivitate: în general mică, 6–10 t/ha.

Rezistență și adaptabilitate

• Ger: rezistență medie – într-un studiu făcut în județul Dolj (iernile 2014–2016) a avut mai puțini muguri afectați decât Merlotul.
• Sol: preferă solurile pietroase, bine drenate, ușor acide și bine expuse la soare.
• Boli: sensibil la făinare și la bolile lemnului (eutipioză, esca); sensibilitate redusă la putregaiul cenușiu.

Vinificație și profil aromatic

Produce vinuri roșii seci, de culoare intensă – roșu cu nuanțe violacee când sunt tinere, roșu-rubiniu după maturare – cu o structură tanică fermă. Aromele de fructe roșii de pădure se îmbogățesc prin învechire cu note de violete, tutun și piele, iar maturarea în baric aduce nuanțe de vanilie. Strugurii culeși înainte de maturitatea deplină dau note vegetale. Vinificat singur, vinul poate fi mai puțin corpolent, de aceea se folosește des în cupaje.

Puncte forte și considerații

Avantaje:

• Vinuri colorate, tanice, potrivite pentru învechire în lemn.
• Rezistență medie la ger și sensibilitate redusă la putregaiul cenușiu.
• Rezultate bune în multe podgorii din România.

Dezavantaje:

• Producție mică de struguri.
• Sensibil la făinare și la bolile lemnului.
• Coacere târzie – are nevoie de un loc însorit.

Tabel informativ – Cabernet Sauvignon