Tămâioasa Românească este soiul vinurilor aromate „de sărbătoare”: vinuri dulci sau demidulci, cu parfum de busuioc, flori de câmp și trandafir, pe care mulți și le amintesc de la mesele mari din familie. Este unul dintre cele mai vechi soiuri cultivate pe teritoriul României și face parte din marea familie a muscatelor. În acest articol afli ce soi este, cum arată strugurii, ce vin se face din ei, cum se plantează butașii de Tămâioasă Românească și cum se îngrijește vița de-a lungul anului.
Ce soi este Tămâioasa Românească?
Tămâioasa Românească este un soi autohton pentru vin alb aromat, considerat unul dintre cele mai vechi din România. Se crede că a ajuns pe aceste meleaguri din sudul Greciei antice, adus de coloniștii greci, și că a fost răspândit apoi în perioada romană. Indiferent de drumul pe care l-a făcut, soiul s-a adaptat foarte bine condițiilor locale și a devenit unul dintre simbolurile viticulturii românești.
Face parte din familia Muscat, ceea ce explică aroma intensă. Numele vine chiar de la parfumul strugurilor, care amintește de tămâie. Este cunoscut mai ales în podgoriile din sudul țării; județul Buzău, unde se află și pepiniera noastră, are o tradiție veche a vinurilor de Tămâioasă.
Caracteristicile strugurilor de Tămâioasă Românească
Strugurii sunt mici spre mijlocii, cilindro-conici și compacți. Boabele sunt rotunde, de mărime mijlocie, galben-aurii la maturitate deplină. Pulpa este zemoasă, cu aromă intensă de muscat și note florale, iar conținutul de zahăr este foarte ridicat – de aici vinurile dulci pentru care soiul este faimos.
| Caracteristică | Tămâioasă Românească |
|---|---|
| Tip de soi | Soi autohton de vin alb aromat, din familia Muscat |
| Strugure | Mic spre mijlociu, 120–150 g, cilindro-conic, compact |
| Boabe | 2–3 g, rotunde, galben-aurii |
| Zaharuri | 200–240 g/L (foarte ridicate) |
| Aciditate | 5–6 g/L (exprimată în H₂SO₄) |
| Coacere | Târzie: sfârșitul lui septembrie – începutul lui octombrie |
| Productivitate | 6–8 t/ha, medie și constantă |
| Rezistență la ger | Medie (în jur de –18 °C) |
| Rezistență la secetă | Bună, preferă locurile însorite |
| Boli | Sensibilă la mană și putregai – protecție atentă |
Datele sunt cele din fișa soiului de pe pagina Butași viță de vie Tămâioasă Românească.
Puncte forte și puncte slabe
- Puncte forte: aromă intensă, inconfundabilă; zaharuri mari; tradiție îndelungată; vinuri foarte apreciate.
- Puncte slabe: producție moderată; sensibilitate ridicată la boli; strugurii nu se păstrează mult după cules și trebuie procesați repede.
Tămâioasa Românească: pentru vin sau și pentru masă?
Tămâioasa Românească este un soi de vin. Strugurii sunt mici și compacți, iar boabele nu sunt făcute pentru a sta pe platou zile întregi. Fiind foarte dulci și parfumate, boabele coapte se pot gusta și proaspete, dar adevărata lor valoare se vede în pahar.
Dacă vrei un strugure de masă cu aromă de muscat, uită-te la soiuri precum Muscat de Hamburg sau Italia. Dacă vrei un al doilea soi aromat pentru vin, cu un stil diferit, potrivit este Muscat Ottonel.
Vinul de Tămâioasă Românească
Din Tămâioasă Românească se fac în special vinuri dulci și demidulci, cu parfum intens de busuioc, flori de câmp, trandafiri și salcâm. Sunt vinurile pe care românii le numesc adesea „de sărbătoare”: se servesc la desert, la mesele festive sau pur și simplu la un pahar cu prietenii.
- Vin dulce sau demidulce: stilul clasic, plin, foarte aromat.
- Vin demisec: pentru cei care vor aroma de Tămâioasă, dar cu mai puțin zahăr.
Vinul se servește rece și merge bine cu deserturi pe bază de fructe, cozonac, plăcinte sau brânzeturi. Pentru vinul de casă, sfatul de bază este același ca la toate soiurile aromate: struguri sănătoși, vase foarte curate și procesare rapidă după cules, fiindcă aroma se pierde ușor.
Tămâioasă Românească sau Muscat Ottonel?
| Caracteristică | Tămâioasă Românească | Muscat Ottonel |
|---|---|---|
| Origine | Soi autohton foarte vechi | Franța, 1852 |
| Zaharuri | 200–240 g/L | 170–210 g/L |
| Vin tipic | Dulce, demidulce, parfum intens | Sec până la dulce, floral, delicat |
| Coacere | Târzie | Semitimpurie |
| Productivitate | 6–8 t/ha | 7–9 t/ha |
Pe scurt: Ottonel dă vinuri mai fine și mai ușoare, iar Tămâioasa vinuri mai dulci și mai parfumate. Multe gospodării plantează ambele.
Cum se plantează butașii de Tămâioasă Românească
Când
Plantarea se face toamna, după căderea frunzelor, sau primăvara devreme. Noi livrăm butașii după 1 noiembrie, când au fost scoși din pământ în repaus vegetativ. Dacă solul nu este înghețat, îi poți planta imediat după primire. Dacă trebuie să aștepți, păstrează-i la 4–10 °C, feriți de îngheț și de soare.
Unde
Tămâioasa Românească se coace târziu și are nevoie de multă căldură ca să-și adune zaharurile și aroma. Alege cel mai însorit loc pe care îl ai: o pantă orientată spre sud, un teren deschis sau un loc ferit de vânturile reci. Solul trebuie să fie bine drenat; în locurile umede, bolile apar mai ușor, iar acest soi este sensibil la ele.
Pașii plantării
- Sapă gropi de 40–50 cm adâncime și aproximativ 30 cm lățime.
- Amestecă pământul de pe fund cu compost sau gunoi de grajd bine descompus.
- Scurtează rădăcinile la 8–10 cm și ține butașii în apă câteva ore sau până la o zi.
- Așază butașul, răsfiră rădăcinile, acoperă cu pământ afânat și tasează ușor; punctul de altoire rămâne puțin deasupra solului.
- Udă cu aproximativ 10 litri de apă și fă un mușuroi de pământ peste butaș pentru iarnă.
Fiind un soi de vin, se conduce de obicei pe spalier. Lasă suficient spațiu între rânduri, ca aerul să circule și frunzele să se usuce repede după ploaie.
Îngrijirea viței de Tămâioasă pe parcursul anului
- Iarna – primăvara devreme: tăierile în uscat se fac în repaus vegetativ; la plantele tinere, sunt tăieri de formare a butucului.
- Primăvara: după trecerea gerurilor se desface mușuroiul, se leagă coardele și se prășește.
- Vara: se leagă lăstarii, se îndepărtează copilii și lăstarii de prisos, iar spre coacere se rărește frunzișul din jurul strugurilor ca să intre lumina și aerul. Tratamentele preventive continuă pe toată perioada de vegetație.
- Toamna: strugurii stau pe butuc până târziu; după cules și căderea frunzelor, vițele tinere se mușuroiesc.
La ce să te aștepți în primii ani
După plantare, primul an este dedicat rădăcinilor: vița tânără crește încet deasupra solului, dar își formează sistemul radicular. De regulă, primii struguri apar după doi-trei ani, iar producția se stabilizează pe măsură ce butucul se formează. Nu te grăbi să lași mulți struguri pe o viță tânără – o încărcătură prea mare o slăbește. Răbdarea din primii ani se vede apoi în vigoarea butucului și în calitatea strugurilor.
Boli frecvente la Tămâioasa Românească
Fișa soiului avertizează că Tămâioasa Românească este sensibilă la mană și la putregai, deci are nevoie de protecție atentă:
- Mana – pete gălbui pe frunze, cu puf alb pe partea inferioară; în anii ploioși poate afecta și ciorchinii.
- Putregaiul cenușiu – principalul risc la coacere, pentru că ciorchinii sunt compacți și strugurii stau mult pe butuc.
- Făinarea – poate apărea în verile calde, ca un praf albicios pe frunze și boabe.
Un butuc aerisit, frunzișul rărit în zona strugurilor și tratamentele preventive făcute la timp, cu produse autorizate folosite conform etichetei, sunt cea mai bună apărare.
Recoltarea strugurilor de Tămâioasă
Strugurii se culeg târziu, de regulă la sfârșitul lui septembrie sau începutul lui octombrie, când boabele sunt galben-aurii, foarte dulci și puternic aromate. Pentru că strugurii nu se păstrează mult, planifică culesul și prelucrarea în aceeași zi. Culege pe vreme uscată și alege doar ciorchinii sănătoși.
Dacă strugurii rămân prea mult pe butuc după coacere, crește riscul de putregai, mai ales în toamnele ploioase. Urmărește prognoza și, dacă vin ploi lungi, e mai bine să culegi cu câteva zile mai devreme decât să pierzi o parte din recoltă. Păsările și viespile iubesc și ele boabele dulci de Tămâioasă, așa că plasele de protecție sunt utile în ultimele săptămâni.
De ce să cumperi butași de Tămâioasă Românească de la noi
Pepiniera noastră din Breaza, Buzău, unde sunt crescuți și altoiți butașii.
- Butașii sunt crescuți și altoiți în pepiniera noastră din Breaza, județul Buzău.
- Folosim material săditor certificat, iar butașii sunt verificați de Autoritatea Națională Fitosanitară.
- Livrăm după 1 noiembrie, cu butașii scoși din pământ în repaus vegetativ.
- Garanție de calitate de 30 de zile de la primire.
- Plata ramburs; înainte de livrare te sunăm pentru confirmare.
Precomandă cu 20% reducere: până la începerea livrărilor (după 1 noiembrie 2026), butașii de Tămâioasă Românească costă 9,60 lei în loc de 12 lei. Comanda minimă este de 20 de butași, din orice soiuri – de exemplu, 10 Tămâioasă Românească și 10 Muscat Ottonel.
Vezi și pachetele de 10 + 10 butași sau toate soiurile de masă și de vin în catalogul complet.
Întrebări frecvente despre Tămâioasa Românească
Ce soi este Tămâioasa Românească?
Este un soi autohton foarte vechi, din familia Muscat, pentru vin alb aromat. Are struguri mici, boabe galben-aurii și zaharuri foarte ridicate.
Ce gust are vinul de Tămâioasă Românească?
De obicei este dulce sau demidulce, cu parfum intens de busuioc, flori de câmp, trandafir și salcâm. Se servește rece, la desert sau la mesele de sărbătoare.
Tămâioasa Românească este strugure de masă?
Nu, este un soi de vin. Boabele coapte se pot mânca, dar strugurii sunt mici și nu se păstrează mult după cules.
Care este diferența dintre Tămâioasa Românească și Muscat Ottonel?
Ambele sunt soiuri aromate de vin alb. Tămâioasa are mai mult zahăr și dă vinuri dulci, foarte parfumate; Ottonel dă vinuri mai fine, de la seci la dulci.
Când se culeg strugurii de Tămâioasă Românească?
Coacerea este târzie, la sfârșitul lui septembrie sau începutul lui octombrie, în funcție de zonă și de an.
Se poate cultiva Tămâioasa Românească în grădină?
Da, dacă are un loc foarte însorit, cu sol bine drenat, și primește tratamente preventive regulate, pentru că este sensibilă la mană și putregai.